Pogorârea Duhului Sfânt

Ziua Pogorârii Duhului Sfânt

La cincizeci de zile după Învierea Domnului, la sărbătoarea evreiască numită Pentecost (cincizeci de zile de la sărbătoarea Ieşirii), în timp ce Apostolii şi alţi ucenici ai Domnului Iisus Hristos erau adunaţi împreună în rugăciune, Duhul Sfânt a coborât peste ei sub forma unor "limbi de foc despicate" făcând zgomotul unui vânt puternic şi ei au început să vorbească în limbi pe care nu le cunoşteau. În acea vreme, în Ierusalim erau mulţi pelerini din diaspora evreiască veniţi la sărbătoare care au fost foarte uimiţi să îi audă pe aceşti pescari neinstruiţi rostind rugăciuni către Domnul în limbile ţărilor lor de departe. Acest eveniment este descris detaliat în Faptele Apostolilor, capitolul 2. Numărul cincizeci, de la cele cincizeci de zile de la Înviere, mărturiseşte despre deplinătatea eternă şi cerească, fiind de şapte ori câte şapte plus unu.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt

Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împlinirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului Iisus Hristos şi începutul erei mesianice a Împărăţiei lui Dumnezeu, prezentă în mod mistic în Biserică. În mod tradiţional este considerată începutul Bisericii, una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se sărbătoreşte în această zi şi revelarea Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Cântările bisericeşti slăvesc ultimul act al auto-revelării lui Dumnezeu către lumea creaţiei Sale. Pentru creştinii ortodocşi, sărbătoarea Rusaliilor nu este doar o amintire a unui evenimet istoric. Ea este o sărbătoare a aparteneţei credincioşilor la Biserică. Ei au trăit Pogorârea Duhului Sfânt şi au primit "pecetea darului Sfântului Duh" prin taina ungerii cu Sfântul Mir.

Prăznuirea acestei sărbători

La sărbătoarea Rusaliilor, icoana Sfintei Treimi, cele trei figuri angelice care i-au apărut lui Avraam, este plasată în centrul bisericilor pentru a fi cinstită de credincioşi. Această icoană este uneori însoţită de icoana tradiţională a Rusaliilor. Bisericile sunt decorate cu flori şi frunze verzi care simbolizează că respiraţia divină a lui Dumnezeu înnoieşte toată creaţia. De asemenea sunt folosite veşminte şi acoperăminte verzi. În multe parohii, prăznuirea începe în seara de dinaintea sărbătorii cu Vecernia Mare. Utrenia se ţine în dimineaţa sărbătorii, dar nu peste tot, înainte de Sfânta Liturghie. În ziua de Rusalii se ţine Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, dar cu imnuri speciale care înlocuiesc tradiţionalele antifoane. Pentru prima dată după Sfintele Paşti se cântă imnurile Rege Ceresc şi Am văzut Lumina cea Adevărată, astfel fiind chemat Duhul Sfânt să vină şi să rămână în noi şi astfel să fie mărturisit că am primit Duhul cel Ceresc. Vecernia Mare din seara de Rusalii (Duminica) conţine trei rugăciuni lungi la care credincioşii îngenunche pentru prima dată de la Sfintele Paşti. În multe parohii, această slujbă se ţine imediat după Liturghie.

După Pogorârea Duhului Sfânt

În Biserica Ortodoxă, luni după Pogorârea Duhului Sfânt este Sărbătoarea Sfintei Treimi, iar în prima duminică de după Rusalii este Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor.Cu toate că începutul anului bisericesc este la 1 septembrie, centrul liturgic al ciclului anual al cultului ortodox este sărbătoarea Sfintelor Paşti, precedată de Postul Mare şi perioada pregătitoare a postului, urmată de cincizeci de zile de sărbătoare pascală până la sărbătoarea Rusaliilor. Până la începutul următorului Post Mare, duminicile şi săptămânile sunt numărate de la Pogorârea Duhului Sfânt. Citirile liturgice şi cântările se bazează pe "săptămâni după Rusalii", aşa cum sunt scrise în Octoih, Apostol şi în Evangheliar.

Sursa: http://ro.orthodoxwiki.org

Tipărire