Programul slujbelor

Konstanz

 13 august - ora 9.30 Utrenia -ora 10.30 Sfânta Liturghie

14 august-2 septembrie CONCEDIU

 3 septembrie - ora 9.30 Utrenia -ora 10.30 Sfânta Liturghie

8 septembrie-Nasterea Maicii Domnului -ora 8.30 Sfânta Liturghie

10 septembrie- ora 9.30 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie + cafea și prăjitură + ora de religie

14 septembrie-Înălțarea Sfintei Cruci-ora 8.30 Sfânta Liturghie

24 septembrie - ora 9.30 Utrenia -ora 10.30 Sfânta Liturghie

 

 Rugăciunea lui Iisus

Luni:  4, 11, 18, 25 septembrie- ora 18.00 Rugăciunea lui Iisus și Taina Spovedaniei în Biserica St. Peter und  Paul din Niederzell, Eginostr.19, 78479 Reichenau

Pentru a găsi mai ușor Capela din Konstanz, vă venim în ajutor cu un filmuleț. Trebuie doar să accesați acest link: https://www.youtube.com/watch?v=WAUSFHvbvSg

 Trossingen

Sâmbătă 5 august- ora 10.00 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie

Sâmbătă 9 septembrie- ora 10.00 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie

Sâmbătă 7 octombrie- ora 10.00 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie

Sâmbătă 11 noiembrie- ora 10.00 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie

Sâmbătă 9 decembrie- ora 10.00 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie

 Durchhausen

Duminica 17 septembrie- ora 10.00 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie

Duminica 15 octombrie - ora 10.00 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie

Duminica 12 noiembrie- ora 10.00 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie

Duminica 10 decembrie- ora 10.00 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie

Marti 26 decembrie- ora 10.00 Utrenia / ora 10.30 Sfânta Liturghie

 

 Adresa fiecărei biserici unde se slujește o găsiți în pagina de contact.

 

 


Credința vie a femeilor mărturisitoare – izvor de lumină şi bucurie

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat un cuvânt de binecuvântare și recunoștință tuturor femeilor creștine cu prilejul Duminicii Femeilor Purtătoare de Mir (30 aprilie 2017).

Hristos a înviat!

În Duminica a treia după Paști, numită și Duminica Mironosițelor, Biserica Ortodoxă le pomenește pe femeile purtătoare de miruri sau aromate, care, în dimineața Învierii lui Iisus Hristos, au mers primele la mormântul Domnului și au fost întâmpinate de Iisus Hristos Cel înviat. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a consacrat această zi de sărbătoare tuturor femeilor creștine dreptmăritoare, urmașe ale mironosițelor, care mărturisesc credința lor în Învierea Domnului Iisus Hristos în familie și în societate.

În momentele Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos „erau acolo multe femei, privind de departe, care urmaseră din Galileea pe Iisus, slujindu-I, între care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov și a lui Iosi, și mama fiilor lui Zevedeu (Matei 27, 55-56). Prin fidelitatea şi evlavia lor, aceste femei s-au dovedit mai curajoase și mai devotate Domnului Iisus Hristos, decât Ucenicii Săi.

În Duminica Învierii lui Iisus, pe când răsărea soarele, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, Salomeea și Ioana au venit cu miruri, pentru a unge trupul Domnului Iisus, așezat în grabă în mormânt în Vinerea Răstignirii Sale, înfruntând teama de cei care L-au răstignit. Curajul și evlavia femeilor mironosiţe au fost răsplătite de binevestirea îngerilor și de către Domnul Iisus Hristos Cel înviat, Care „le-a întâmpinat, zicând: Bucurați-vă! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui și I s-au închinat” (Matei 28, 9). Apoi, alergând „cu frică și cu bucurie mare (Matei 28, 8) să vestească Ucenicilor lui Iisus Învierea Sa, femeile mironosițe au devenit „apostoli către Apostoli”, după cum le-a numit Sfântul Ioan Gură de Aur.

Vestirea Învierii Domnului Hristos de către femeile mironosițe a deschis în istorie drumul mărturisirii credinței în Hristos Cel răstignit şi înviat de către mulțimi de femei mucenițe și cuvioase, mame și fiice, ostenitoare în gospodărie sau regine şi împărătese creștine.

În acest sens, Sfânta Împărăteasă Elena a arătat iubire smerită şi evlavie față de Hristos Cel răstignit şi înviat, căutând, cu multă osteneală şi cheltuială,  şi descoperind, cu bucurie, Sfânta Sa Cruce, cea dătătoare de viață, iar apoi a contribuit financiar la construirea bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, precum şi la zidirea altor biserici din Ţara Sfântă.

Astăzi, în contextul anului 2017, declarat în Patriarhia Română drept An omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și pictorilor bisericești, amintim că, în Biserica Ortodoxă, cinstirea sfintelor icoane a fost restabilită de către două sfinte femei, şi anume: Sfânta Împărăteasă Irina, care a convocat, în anul 787, Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea și Sfânta Împărăteasă Teodora, care a convocat, în anul 843, Sinodul din Constantinopol.

Duminica a treia după Paști ne pune în față icoana Sfintelor Femei Mironosițe, chip al iubirii jertfelnice și curajoase, al compasiunii, al credinței puternice și al dărniciei. Asemenea lor, femeile creștine evlavioase şi harnice din România susțin construirea de lăcașuri sfinte şi educația religioasă a copiilor în școlile publice, cultivă iubirea milostivă față de cei aflați în spitale şi în instituții de asistență socială, ori excelează în alte domenii de activitate benefică pentru poporul român, dar mai ales, ca mame şi soţii, aduc pace şi bucurie sfântă în familiile lor și în societate.

În această Duminică adresăm tuturor femeilor creștine cuvânt de binecuvântare şi recunoştinţă pentru întreaga lor lucrare săvârșită cu multă dăruire de sine şi ne rugăm  Domnului nostru Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, precum şi Sfintelor Femei Mironosițe să umple sufletele lor de pace şi bucurie, să le dăruiască sănătate şi mult ajutor!

Întru mulţi şi binecuvântați ani!

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române 

Pastorala Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Serafim la Duminica Iertării şi începutul Postului Mare 2017

 Preacucernici Părinţi şi iubiţi credincioşi,

În Evanghelia după Matei, Mântuitorul Iisus Hristos spune ucenicilor Săi că „acest neam de demoni nu iese decât cu rugăciune şi cu post” (Mt. 17, 21). Rugăciunea şi postul împreună sunt arma cea mai puternică pe care o avem în lupta împotriva ispitelor care vin de la lume, de la trup şi de la diavol. Lumea ne ispiteşte prin tot ceea ce vedem rău în jurul nostru. Din păcate, omul este înclinat să imite mai degrabă răul decât binele. De aceea, Sfântul Apostol Ioan ne îndeamnă zicand: „Fiilor, nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume... Pentru că tot ce este în lume, adică pofta trupului şi pofta ochilor şi trufia vieţii, nu sunt de la Tatăl, ci de la lume” (I Ioan 2, 15-16).

Trupul ne ispiteşte prin poftele lui care ne împing spre păcat, aşa încât devenim uşor robi ai pântecelui şi ai plăcerilor. Iar diavolul „umblă ca un leu răcnind, căutând pe cine să înghită” (I Petru 5,8). Şi pentru că ne lăsăm uşor ispitiţi, cădem în diferite păcate care pun stăpânire pe sufletul şi trupul nostru. Aşa ne pierdem liniştea sufletească şi sănătatea trupului, iar necazurile şi încercările vieţii se înmulţesc. Mulţi nu ştiu cum să le biruiască. Iată că Biserica ne pune la îndemână armele rugăciunii şi postului. Prin rugăciune şi prin post biruim toate cursele vrăjmaşului, biruim răul din afara noastră şi din noi înşine, ne schimbăm viaţa şi devenim încrezători în Dumnezeu şi în noi înşine. Rugăciunea şi postul fac întotdeauna minuni dacă le practicăm cu statornicie, după rânduiala Bisericii şi cu inima smerită. Postul tradiţional înseamnă înfrânare, după putinţă, de la carne şi de la lactate şi limitarea la produsele vegetariene. Cei mai nevoitori se înfrânează şi de la untdelemn, îndeosebi, miercurea şi vinerea. În timpul Postului Mare, în unele parohii se săvârşeşte peste  săptămână Liturghia Darurilor mai înainte Sfinţite, seara, împreună cu vecernia, iar credincioşii se împărtăşesc fără să mănânce nimic până la vremea împărtăşirii. Postul şi ajunarea se dovedesc a fi o mare binecuvântare pentru sănătatea trupului şi a sufletului.

Dumnezeu nu aşteaptă nimic de la noi, decât să ne iubim unii pe alţii şi să-L iubim pe El, Tatăl nostru cel ceresc, „de la care ne vine toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit” (Iacob 1, 17). Dar tocmai rugăciunea şi postul ne ajută să ne iubim unii pe alţii şi să-L iubim pe Dumnezeu, pentru că rugăciunea şi postul ne îmblânzesc pornirile pătimaşe, ne înmoaie inima şi o lărgesc ca să cuprindă în ea pe toţi oamenii, buni sau răi. Un tânăr teolog a întrebat-o pe bunica lui - femeie simplă, dar foarte evlavioasă şi rugătoare - ce simte când se roagă, iar ea i-a răspuns că rugându-se, simte cum i se lărgeşte inima şi se umple de dragoste pentru oameni. Da! Rugându-ne mult şi cu smerenie, conştienţi de păcatele noastre, inima ni se lărgeşte, se înmoaie şi se umple de dragoste. Dacă ne rugăm cu adevărat, vom avea milă faţă de semenii noştri aflaţi în suferinţă, în necazuri şi în lipsuri, vom ierta uşor pe cei ce ne fac rău şi vom săvârşi numai binele. Dragostea adevărată îşi pune întotdeauna sufletul pentru semenii săi. „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul să-şi pună pentru semenii săi” (Ioan 15, 13).

Totodată rugăciunea şi postul ne dau echilibrul sufletesc de care avem nevoie, zi de zi şi ceas de ceas. Rugăciunea şi postul ne dau curaj şi putere să trecem cu răbdare peste toate încercările vieţii. Într-un cuvânt, rugăciunea şi postul sunt leac pentru orice durere şi necaz. Important este să nu uităm să punem înaintea Domnului în rugăciune, zi de zi şi ceas de ceas, durerea şi necazul pe care le avem, cu încredinţarea absolută că le vom birui cu ajutorul Lui. „În lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea (Ioan 16, 33).

Iubiţi credincioşi,

Faptele milei creştine sunt expresia cea mai concretă a dragostei pe care rugăciunea şi postul o aprind în sufletul nostru. Cine posteşte şi se roagă cu adevărat, acela este sensibil la durerea semenilor săi şi încearcă să-i ajute cu tot ceea ce poate. De aceea vă pun la inimă să nu uitaţi facerea de bine, atât faţă de cei aflaţi în diferite lipsuri, cât şi faţă de parohiile de care aparţineţi. Fiecare parohie se susţine cu jertfa credincioşilor ei. Fiecare parohie desfăşoară activităţi caritative în măsura în care credincioşii se implică în susţinerea lor. La nivelul Mitropoliei, din contribuţia parohiilor, susţinem lucrarea misionară a Bisericii noastre prin posturile de radio şi televiziune Trinitas. De asemenea, după cum ştiţi, avem proiectul: „Burse pentru copii săraci din Moldova”, pe care-l găsiţi prezentat pe site-ul Mitropoliei. Aceşti copii trăiesc într-o sărăcie extremă şi aşteaptă, lună de lună, ajutorul nostru. Să nu-i uităm şi să ajutăm fiecare după putinţă!

Dar pentru ca postul şi rugăciunea noastră, precum şi facerea de bine, să fie bine primite de bunul Dumnezeu, trebuie să ne iertăm unii pe alţii şi să trăim în pace şi înţelegere. Nimic nu iubeşte Dumnezeu mai mult ca pacea şi înţelegerea dintre oameni! Tocmai de aceea, Biserica a rânduit ca în duminica de astăzi, numită şi „Duminică iertării”, să ne cerem iertare unii de la alţii şi să ne iertăm din inimă unii pe alţii. Eu sunt cel dintâi care vă cer iertate pentru tot ce v-am putut greşi, cu voie sau fără de voie. Şi tot eu sunt cel dintâi care vă iert pentru toate!

Bunul Dumnezeu să primească postul şi rugăciunea noastră, să ne ierte pe toţi şi să ne binecuvânteze cu pace şi sănătate!

 

Al vostru Părinte sufletesc, doritor de tot binele şi rugător pentru toţi,

  Serafim

 Mitropolit Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord

  

 

 

Tipărire

Devino membru

Daca doriti sa deveniti membru al Parohiei Ortodoxe Romane din Konstanz, va rugam sa completati cererea de inscriere.

Cerere de inscriere

Devenind membru ajutați parohia noastră în mai multe feluri.

  1. În primul rând, contribuția dumneavoastră financiară ne va fi de un real ajutor pentru continuarea activităților pastoral-misionare, dar și a activităților sociale și de într-ajutorare desfășurate de parohie.
  2. În al doilea rând, în comparație cu donațiile singulare, contribuțiile financiare constante, reprezentând o sumă de bani, oricât de mică, insă constantă, în fiecare lună, ne permit să planificăm mai bine activitățile mai sus menționate.
  3. În al treilea rând, înscriindu-vă oficial ca membru sporiți statutul parohiei noastre în fața autorităților, ceea ce ar putea duce la o mai bună reprezentare a tuturor românilor din parohia noastră și nu numai.

Tipărire